I hate days like these…

…..zilele in care imi pare ca orice as face nu progresez in nici un fel, pe nici un plan, ci, dimpotriva, ma deteriorez incet-incet….

….zilele in care parul nu imi sta in nici un fel, in care am 100 de kile, si in care sunt cea mai urata femeie pe care a vazut-o vreodata oglinda…

…zilele in care deschid ochii dimineata si nu am nici un motiv a ma dau jos din pat, ci as vrea sa ma intorc pe partea cealalta si sa ma trezesc in alta zi, poate in alt secol, sau poate…niciodata…

…zilele in care nimeni nu ma iubeste si nu iubesc pe nimeni, cand as vrea sa fiu singura pe lume si sa nu ma intrebe nimeni „Ce e cu tine azi?”si eu sa vreau sa le raspund „Nu e doar azi, e tota viata…de kkt”

…zilele in care simt ca vara incepe sa agonizeze si sa lase testament temperaturi scazute si frunze care incep sa se usuce sub rasuflarea inevitabilei toamne, cand bronzul de pe piele nici nu a inceput sa se duca si pastreaza inca amintirea sarutarii soarelui maritim…

…zilele in care deschid cutia Pandorei si in locul Sperantei gasesc Deznadejdea, insistenta, malefica, ascunsa intr-un colt, care ranjeste la mine stirb si implacabil, inconjurandu-ma cu frig, cu tristete, dandu-mi sentimentul ca sunt in plus, inutila si ca orice as face nu pot schimba nimic…

Simt ca vine toamna pesemne…si se apropie anul…degeaba….

Anunțuri